Richard Vencu

Te plac de pe vremea
Când prizonier al nemişcării fiind
Mă atingeai nonşalant
Cu coatele şi genunchii
Şi chiar un sân se obrăznicise
Fugitiv pe tâmpla mea

Atunci eram ţintuit
Şi nu îndrăzneam
Să te privesc în ochi
Însă căldura mâinilor tale
Îmi dansa continuu pe faţă, râzând…

Am fost încurcat o vreme
De cum să reacţionez
Şi am privit cu mai multă atenţie
Înspre tine. Am fost surprins
Să găsesc în sufletul tău
Lucruri despre care
Ajunsesem că cred că sunt
Apanajul firii mele
De om venit de pe altă planetă

Şi iată-te din nou aici
Puţin obosită şi puţin speriată
De nedreptăţile vieţii,
Neputând să dormi liniştită
Şi cu inima împăcată

Îmi vine să te ţin în braţe,
Să te ajut să uiţi aceste tristeţi
Şi să poţi din nou alerga
În lumea zânelor din copilărie

Sper să te simţi bine
Şi să nu te incomodeze
Aparenta mea timiditate.
Ea este doar o frică puţin copilărească
De a nu strica ceva ce poate fi frumos
Dintr-o oarecare greşeală prostească

Jocul acesta al apropierii
În progresii infinitezimale
Are ascuns în el o emoţie
Pe care altădată o treceam
Atât de uşor cu vederea…

Acum probabil că există
Mai multă pace în sufletul meu
Şi de aceea mă pot bucura
De viaţa ascunsă în fiecare gest,
De fiecare aspect al tău pe care
Doar cu câteva clipe mai devreme
L-am descoperit

Am atâtea mângâieri
Înghesuite în palmele mele
Încât aproape mă dor
Şi este atâta vid
În toţi porii trupului tău

Ar fi nespus de bine să le eliberăm
Tăcut, până ce vom putea auzi
Cântecul lor vrăjit,
Până vom putea simţi
Zumzetul fin al electricităţii
Ce echilibrează balanţa
Împăcării cu sine

M-ai fermecat frumoaso
Cu felul tău de a fi,
Cu sensibilul tău abandon
În preajma atingerii

Sunt ameţit bruneto
De atâtea gânduri
Care îmi vin în minte
Şi în care tu eşti şi ax şi perimetru

Am exaltat prinţeso
Citind bucuria pe faţa ta
Unde zâmbetul fericirii
A unduit necontenit

Am lăcrimat iubito
Când m-ai ţinut de mână
Şi am simţit nobleţea
Şi delicateţea sufletului tău

Ţi-am ascultat minunato
Visele şi spaimele
Şi te-am mângâiat liniştitor
Căci voi fi aici pentru tine
Şi voi alunga relele ce te-nconjor

De tine acum, zeiţo,
Mi-este atât de dor…

Am râs împreună
De micile prostioare
Care îmi plac la tine.

Am dansat amândoi
Pe constanta atracţiei universale
Pe care cineva hazliu
A denumit-o simplu g

Am dormit după ceasul
Biologic pe care l-am creat
Cu joaca aceasta
Şi am jucat feste timpului

Am simţit fiecare clipă
Ca pe o binecuvântare
Şi am trăit îmbătat
Cu un miracol în braţe

Am luat cu mine
Câteva surprize
Aşa pentru o eventualitate
Mai puţin probabilă
Şi m-am trezit deodată
Că saltul acela
Doar în secret sperat
Se produsese deja:
Sunt îndrăgostit…

Te-am atins iubito
Mai întâi cu o privire
Apoi cu un surâs
Ascuns în vălul
Bunei dispoziţii
Dintre prieteni

Când te-am atins
Prima dată cu mâinile
Îmi era deja foarte dor
De tine
Şi degetele mele
Iradiau involuntar
O electricitate specială

Nu bănuiam ce fac
Atunci când mi-am dăruit
Fiinţa pentru a te simţi
Iarăşi bine. Cred că
Ceva dincolo de mine
A contribuit şi mai mult
La fericirea ta

Am înţeles de aceea că tu
Eşti o fiinţă specială
Şi care merită foarte mult.
Sunt fericit că pot fi
O parte din cadoul
Pe care universul
L-a pregătit pentru tine

Mi-ai spus într-o seară,
Printre rânduri,
Că te trezesc.
Probabil că te refereai
La faptul că te simţi
Atât de femeie
Alături de mine

Mi-ai spus că
Te simţi bine cu mine
Şi te mirai de senzaţia
Că parcă ne cunoaştem
Dintotdeauna

Ţi-am spus că nu e vina mea
Că eu nu sunt decât
O întâmplare fericită
Din viaţa ta,
Iar faptul că te simţi bine
Ţi se datorează în întregime
Pentru că nu ai putea să simţi nimic
Din ceea ce nu există deja
În tine
Chiar dacă doar ca
Posibilitate

Am impresia că tu
Ieşi acum din crisalidă
Şi descoperi uimită
Noua ta natură de fluture
Care crede că soarele
Şi pereţii care l-au protejat
Sunt responsabili pentru
Noua lui înfăţişare

Eu mă bucur foarte mult
Că devii în fapt
Ceea ce admiram la tine
Ca potenţial.
De aceea, cu umilinţă,
Îi mulţumesc destinului
Că mi te-a scos în cale
Şi că accepţi
Această devenire

Mă simt liber să iubesc
Aşa cum aleg
Fără să fiu condiţionat
Şi fără să condiţionez

Mă simt liber să fiu stabil
Şi să expolez frumuseţea
Unei poveşti de dragoste
Oricât de departe
Ar dori ea să meargă,
Şi peste ani
Şi peste vieţi

Mă simt liber să ofer
Suma energiilor mele
Dătătoare de viaţă
Aşa cum primăvara
Se oferă tuturor vieţuitoarelor

Mă simt liber să apreciez
Delicateţea unei femei
Şi sensibilitatea ei
Şi să îi răspund pe măsură

Mă simt liber
Să fiu cu tine aşa cum visez
Că este cel mai minunat mod
De a fi cu cineva
Pe care îl iubeşti din tot sufletul

Te simt în palme
Şi în vârful degetelor,
Eşti caldă şi pulsezi
Atât de vie

Te simt în gură,
Pe limbă
Şi în vârful dinţilor,
Eşti atât de parfumată

Te simt sub tălpi,
Mă susţii stabilă
Şi vibrezi uşor
Ca un dans domol

Te simt în creştet
Şi pe gât
Pluteşti în jurul meu
Ameţitor

Te simt în mine,
Cuibărită zâmbind
În inima mea.
Fii binevenită!

Îmi place să iscodesc
În albastrul ochii tăi
Care sunt ca o reflexie
A ochilor care privesc

Îmi place să admir
Sufletul tău curat
Care ştie să fie natural
Şi când eşti prinţesă,
Şi când eşti cenuşăreasă

Îmi place stilul tău dezinvolt
În care imaginea contează
Mai puţin, şi în care viaţa
Are o rafinată prioritate

Îmi place părul tău des
Care râde răzvrătit spre mine
Ori de câte ori îl ating

Îmi place căldura palmei tale
Care mă caută puţin înfrigurată,
Puţin neîncrezătoare
În consistenţa degetelor mele

Îmi place tot ce este neobişnuit
La tine şi cred că natura
A fost foarte generoasă
Atunci când te-a închipuit