Mai apoi am adormit
Cu gândul că îngerii
Nu sunt din această lume
Şi nu au cum să fie interesaţi
De dificultăţile mele

Cu toate acestea
M-am trezit în puterea nopţii
Sărutat apăsat, iar
Şuviţe de păr au fost prinse
În cleştele buzelor noastre

Cineva îmi luase palma
În propria palmă
Şi îmi încălzea
Sufletul

Ştiam că dacă mă trezesc
Totul se va risipi
Dar nu aveam ce să fac -
Trăirea aceea era doar un mesaj
Şi nimic altceva

Şi pentru că ea nu s-a prezentat
Am considerat că este mai sigur
Dacă nu cedez în faţa
Unui posibil impostor

Îţi poate atinge buzele
Sau le poate frământa
Aprinzând un foc straniu
Ce mocneşte în jurul lor

Se poate apleca într-o parte,
Unduind spre marginea pufului subţire
Din spatele urechii tale

Poate poposi o vreme
În colţul ochilor
Absorbind încordarea
De peste zi

Descreţeşte fruntea
Frământată de grijile
Pe care lumea le aruncă
Cu nesăbuinţă spre tine

Apoi urmează
Curba obrazului
Alintând bărbia şi gâtul

Sau poate să caute smerit
Mâna ta, degetele tale subţiri,
Dorind să fie îngropat uşor
În căuşul palmelor tale

Sărutul acesta e viu
Şi are propria lui voinţă.
Neputincios
Mă las lui în grijă
Pentru că el ştie de la sine
Ce este mai bine pentru tine…