De când mă ştiu sunt extremist
Cu totul satisfac,
Mă dărui ca un alchimist
Lucrării ce o fac.
Cu greu găsesc drumul centrat
Ades o îndrumare
De la amici am căutat
Pe unde-i drumul oare?
Prea optimist sau prea posac
Mă vede lumea asta
De-aici eu cred că mi se trag
Blestemul şi năpasta.
Despre răbdare, spre exemplu
Aş spune lucruri multe
Sunt cel mai răbdător, contemplu,
Doar faptul să rezulte…
Dar dacă văzul, simţul cad
Şi bezna se întinde,
Al nerăbdării mele grad
Pământul nu-l cuprinde.
M-opresc prostit cel mai ades
Şi mă trezesc departe
De realitate. De-nţeles
O nonă mă desparte…
Dar bine că pe de o parte
Ferindu-mă să fac vreun rău,
Pe calea bună mă aşează
Prea blândul, bunul Dumnezeu.