Dor

M-ai fermecat frumoaso
Cu felul tău de a fi,
Cu sensibilul tău abandon
În preajma atingerii

Sunt ameţit bruneto
De atâtea gânduri
Care îmi vin în minte
Şi în care tu eşti şi ax şi perimetru

Am exaltat prinţeso
Citind bucuria pe faţa ta
Unde zâmbetul fericirii
A unduit necontenit

Am lăcrimat iubito
Când m-ai ţinut de mână
Şi am simţit nobleţea
Şi delicateţea sufletului tău

Ţi-am ascultat minunato
Visele şi spaimele
Şi te-am mângâiat liniştitor
Căci voi fi aici pentru tine
Şi voi alunga relele ce te-nconjor

De tine acum, zeiţo,
Mi-este atât de dor…