Un zâmbet apare
Atunci când afară
O inimă mare
Se desfăşoară
Pe buza răsfrântă
În curbe şirete
Un suflu încântă
Priviri indiscrete
Obrazul cel moale
Uşor se apleacă
În pante domoale
Tristeţea să treacă
Bărbia tresaltă
Niţel cam voios
Şi fruntea înaltă
Se-ntinde sfios
În ochi o lumină
Specială se-aprinde
De după cortină
Din nou te surprinde
Tandreţea deplină
Angelicul chip
Complet transformat
E-acum arhetip
De suflet urmat
Mereu te privesc
La un zâmbet sperând
Căci vreau să plutesc
Uşor tremurând…
Ce mult te iubesc!…