Plimbare

Cu toţii suntem la plimbare
Şi preumblăm în sus şi-n jos
Pe-alocuri nu mai vezi picioare
Pe-alocuri e plin şi-anevoios…

Ne mai ciocnim unii de alţii,
Ne mai urmăm uneori,
Ne împletim chiar între naţii
Drumurile vieţii deseori.

Însă o dată se petrece
Să întâlneşti un om special,
Cu mersul să te farmece,
Şi lui ai vrea să-i fii loial.

Să nu păşeşti în faţa mea,
Nici mai în spate nu păşi,
Mergi lângă mine draga mea
Şi mergi cu mine oriunde-am fi.

Căci prin meleaguri minunate
Eu văd că drumul nostru trece,
Spre culmi de vis, iluminate,
Să lăsăm spiritul s-alerge.

Şi inimile noastre bată
La unison o veşnicie,
Plutind în fericirea toată,
Trăind mereu ca-ntr-o beţie.

Cu paşi mărunţi să bucurăm
A sufletelor cale
Şi nestemate s-adunăm
În amintiri astrale.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *